Teoria noastră

Deseori, după ce răspundem la toate întrebările unui test de personalitate, ne întrebăm “Ce înseamnă aceste cinci litere?”. Ne referim bineînțeles la acronime misterioase precum INTJ-A, ENFP-T sau ESTJ-A. După cum probabil știți pentru că ați citit Descrierile Tipurilor de Personalitate sau alte articole disponibile pe website-ul nostru, fiecare literă se referă la o anumită trăsătură de personalitate, cu o variantă suplimentară menționată la final. Dar, înainte de a discuta despre acele trăsături, să ne oprim un pic asupra traseului istoric al acestor aspecte.

Încă de la începutul timpurilor, am încercat să ne descriem și să ne includem în categorii prin diferite modalități. De la cele patru temperamente ale civilizațiilor antice – sangvin, coleric, melancolic și flegmatic – până la cele mai recente descoperiri în psihologie, nu am încetat niciodată să încercăm să descoperim o modalitate solidă, pe care să ne putem baza, de a încadra ceva atât de complex și fluid precum personalitatea umană într-un model bine definit. Ne aflăm încă destul de departe de momentul în care vom putea realiza acest lucru, deși modele curente ce încadrează majoritatea trăsăturilor noastre de personalitate au capacitatea de a prezice cu o acuratețe impresionantă modul în care vom reacționa în anumite circumstanțe.

Acestea fiind spuse, este important să reținem că, indiferent de modelul pe care ne bazăm, personalitatea noastră este doar unul dintre multe aspecte – acțiunile noastre sunt influențate, de asemenea, de mediul în care trăim, experiențe și scopuri personale. În Descrierile Tipurilor de Personalitate și Profilurile Premium prezentăm modul în care persoanele care aparțin unui anumit tip de personalitate este posibil să se comporte – însă trebuie să rețineți că acestea sunt doar indicatori și tendințe, nu certitudini sau răspunsuri. Există o diferență majoră între a obține un scor de 10% în cazul unei trăsături și a obține un scor de 80%. Această informație este menită a inspira dezvoltarea personală și a determina o mai bună înțelegere a comportamentului altor persoane, și nu poate fi considerată o profeție.

Abordarea noastră își are rădăcinile în două tipuri diferite de filosofie. Una dintre ele datează de la începutul secolului XX și este creația lui Carl Gustav Jung, părintele psihologiei analitice. Teoria tipurilor psihologice a lui Jung este probabil cea mai influentă creație în domeniul tipologiei personalității și a inspirat numeroase teorii, inclusiv teoria noastră. Una dintre contribuțiile cheie ale lui Jung a fost dezvoltarea conceptului de Introversiune și Extraversiune – a teoretizat că fiecare dintre noi poate fi inclus într-una dintre aceste două categorii, fie pentru că ne concentrăm asupra lumii interioare (Introvertit) sau pe lumea exterioară (Extravertit). În prezent, acești termeni sunt definiți diferit, Extraversiunea fiind sinonimă cu sociabilitatea – însă, definiția jungiană originală se concentra pe locul de unde o persoană tinde să își ia energia. Ținând cont de această definiție, Introversiunea nu implică timiditate, iar Extraversiune nu înseamnă neapărat un nivel ridicat de sociabilitate.

Pe lângă Introversiune și Extraversiune, Jung a inițiat de asemenea câteva concepte suplimentare. Cele mai relevante proiectului nostru sunt așa-numitele funcții ale Rațiunii (fie Reflexivă sau Afectivă) și funcțiile Percepției (fie Senzorială sau Intuitivă). Potrivit teoriei lui Jung, fiecare persoană preferă una dintre aceste funcții cognitive și se bazează pe ea, în mod natural, în cadrul situațiilor de zi cu zi. Cu toate acestea, alte funcții își au și ele un loc bine definit și apar la suprafață în funcție de circumstanțe. Aceste funcții sunt definite, de asemenea, de Introversiunea sau Extraversiunea unei persoane – ex: o persoană care are ca funcție dominantă Introvertit Afectiv este foarte probabil să gândească diferit de o persoană care este condus de funcția Extravertit Afectiv.

În anii 1920, teoria lui Jung a fost remarcată de Katharine Cook Briggs, care mai târziu a devenit co-autor al unuia dintre cei mai renumiți indicatori ai personalității folosiți astăzi – Indicatorul Tipului Myers-Briggs® (MBTI®). Briggs a fost un profesor dedicat studierii tipologiilor personalității, dezvoltându-și propria teorie înainte de a afla de scrierile lui Jung. Împreună cu fiica ei, Isabel Briggs Myers, aceasta a dezvoltat o modalitate convenabilă de a descrie ordinea preferințelor jungiene ale fiecărei persoane – în acest mod au luat naștere acronimele formate din patru litere.

Vizitatorii interesați în a afla mai multe despre această teorie ar trebui să citească “Gifts Differing: Understanding Personality Type” (Daruri felurite: Înțelegerea Tipului de Personalitate) de Isabel Briggs Myers. Când definim diferitele trăsături și tipuri de personalitate în modelul nostru, nu vom aprofunda conceptele jungiene sau teoriile aferente în acest articol.

Datorită simplității și accesibilității sale, modelul denumirilor de patru litere este acum împrumutat de numeroase teorii și abordării, precum Socionica, Diferențierea Temperamentelor Keirsey, Stilurile Interacțiunii de Linda Berens și multe altele. Cu toate acestea este important să reținem că, în ciuda faptului că aceste acronime pot fi identice sau foarte asemănătoare, înțelesurile lor nu se suprapun întotdeauna. Unul dintre motivele care se ascunde în spatele unei introduceri ce poate părea lungă este acela că vrem să clarificăm faptul că nu există o singură definiție atribuită acestor concepte ale tipurilor – fiecare teorie le definește în modul ei și este foarte posibil să întâlniți cinci oameni care susțin că “Eu sunt INFJ”, dar ceea ce înseamnă INFJ pentru ei să difere. Există cu siguranță numeroase suprapuneri între teoriile ce împart aceste tipuri de denumiri – însă, descrierile aferente tipurilor nu sunt sub nici o formă identice.

Dar, să lăsăm teoriile tipologice la o parte pentru un moment. Un mod diferit de a analiza personalitățile oamenilor este prin lentilele unei trăsături mai degrabă decât prin cele ale unui model bazat pe tipuri. Ce înseamnă acest lucru mai exact? În loc să încercăm să creăm 4 (sau 8, 16, 32...) construcții de tipuri și să încadrăm oamenii în interiorul acestora, este mai simplu să definim un număr de trăsături și să măsurăm preferințele persoanelor folosind scale bine definite, analizându-le scorurile fără a-i include în categorii. Probabil ați auzit de termenul Ambivert, care este un exemplu perfect în acest caz. Ambiversiunea înseamnă că o persoană este mai mult sau mai puțin situată chiar în mijlocul scalei Introversiune – Extraversiune, nefiind nici prea social sau volubil, nici prea retras – idee ce sfidează modelele jungiene descrise mai sus. Fiecare teorie ce se bazează pe tipuri va întâlni obstacole în momentul în care va trebui să includă în categorii persoane ale căror scoruri îi plasează pe linia de demarcație, indiferent de numărul liniilor de demarcație prezente.

Teoriile bazate pe trăsături vor susține simplu că un Ambivert este o persoană Extravertită moderat și atât, fără a-i mai desemna un tip de personalitate. O astfel de abordare permite mult mai ușor măsurarea corelațiilor dintre trăsăturile de personalitate și alte caracteristici (ex: atitudini politice), acesta fiind motivul pentru care abordările bazare pe trăsături domină metoda psihometrică – dar cam asta este tot, mai mult sau mai puțin. Spre deosebire de teoriile bazate pe tip, în acest caz este imposibil să definești categorii și tipuri care ar putea fi folosite la fel de ușor precum conceptele pentru discuții și recomandări. Prin urmare, în timp ce categorii precum Extravertit și Introvertit sunt inevitabil limitative, acestea ne oferă șansa de a descrie o parte semnificativă a personalității umane și de a crea teorii care încearcă să explice de ce facem ceea ce facem – lucru pe care o afirmație mai solidă din punct de vedere științific dar nedescriptivă precum “ești 37% Extravertit” pur și simplu nu o poate face.

Modelul nostru combină ce este mai bun din ambele lumi. Folosim formatul acronim introdus de Myers-Briggs datorită simplității și accesibilității sale – am redefinit însă câteva trăsături jungiene și am introdus o trăsătură suplimentară, simplificându-ne modelul și înaintând spre cele mai recente descoperiri, mai exact dimensiunile personalității denumite Cele 5 Trăsături ale Personalității. Mai mult decât atât, spre deosebire de Myers-Briggs sau alte teorii bazate pe modelul jungian, nu am încorporat funcții cognitive precum Extravertit Reflexiv sau Introvertit Senzorial, sau prioritizarea lor, ci am ales cinci scale independente și am construit tipurile în jurul lor. Acest lucru ne-a permis să înregistrăm o precizie înaltă în urma testării, păstrându-ne capacitatea de a defini și descrie tipuri de personalitate distincte.

Să studiem acum cele cinci aspecte ale personalității și apoi să trecem la grupurile de tipuri.

Cinci aspecte ale personalității

Această secțiune va descrie cele cinci aspecte ale personalității care, odată combinate, vor defini tipul de personalitate: Mental, Energie, Natură, Tactici și Identitate. Fiecare dintre aceste aspecte trebuie văzut ca un continuum cu două fețe, cu opțiunea “neutru” plasată în mijloc. Procentajele pe care le veți vedea după finalizarea testului sunt menite a vă arăta categoria în care vă încadrați și cât de puternice vă sunt preferințele.

Să analizăm acum fiecare aspect al personalității:

Mental

Acest aspect ne arată modul în care interacționăm cu alți oameni:

  • Indivizii introvertiți (I) preferă activități solitare, gândesc înainte de a vorbi, se simt obosiți în urma interacțiunii sociale.
  • Indivizii extravertiți (E) preferă activitățile în grup, gândesc în timp ce vorbesc, sunt energizați în urma interacțiunii sociale.

Energie

Al doilea aspect determină modul în care vedem lumea și procesăm informația:

  • Indivizii intuitivi (N) sunt creativi, se bazează pe intuiția lor, sunt absorbiți de idei, se concentrează pe ceea ce s-ar putea întâmpla.
  • Indivizii realiști (S) sunt pragmatici, se bazează pe simțurile lor, sunt absorbiți de chestiuni practice, se concentrează pe ceea ce s-a întâmplat.

Natură

Acest aspect determină modul în care luăm decizii și facem față emoțiilor:

  • Indivizii centrați pe logică sunt duri (T), își urmează rațiunea, se concentrează pe obiectivitate și rațiune.
  • Indivizii centrați pe principii (F) sunt senzoriali, își urmează inima, se concentrează pe armonie și cooperare.

Tactici

Acest aspect reflectă modul de abordare al muncii, planificării și luării deciziilor:

  • Indivizii organizatori (J) sunt determinați, preferă regulile și indicațiile clare, respectă întotdeauna termenele limită, caută finalizare.
  • Indivizii căutători (P) se pricep să improvizeze, preferă să își păstreze opțiunile deschise, sunt relaxați în ceea ce privește munca, caută libertatea.

Identitate

Aspectul Identității stă la baza celorlalte aspecte, evidențiind gradul de încredere pe care îl avem în abilitățile și deciziile noastre:

  • Indivizii asertivi (-A) sunt stabili din punct de vedere emoțional, calmi, relaxați, refuză să se îngrijoreze prea mult.
  • Indivizii precauți (-T) sunt conștienți de sine, le pasă de imaginea lor, sunt motivați de succes, perfecționiști.

Grupuri de tipuri

Acum știți în ce constă fiecare grup. Dar cum se combină împreună?

Sistemul nostru are două straturi: primul (cel interior) definește Rolurile noastre, iar cel de-al doilea (cel exterior) – Strategiile noastre.

Roluri

Stratul Roluri determină scopurile, interesele și activitățile noastre preferate. Există patru roluri:

Analiticii (Tipurile Intuitiv și Centrat pe Logică [_NT_], ambele variante Asertiv și Precaut)

Aceste tipuri de personalitate îmbrățișează rațiunea și imparțialitatea, excelând în polemici intelectuale și domeniile științific și tehnic. Sunt firi independente prin excelență, fără prejudecăți, au o voință puternică, sunt creativi, abordând orice lucru dintr-o perspectivă utilitaristă și fiind mult mai interesați de ceea ce funcționează decât de ceea ce aduce satisfacție celorlalți. Aceste trăsături fac din Analiști strategi extraordinari, dar pot de asemenea să le ridice obstacole când vine vorba de preocupările lor sociale sau romantice.

Diplomații (Tipurile Intuitiv și Centrat pe Principii [ _NF_ ], ambele variante Asertiv și Precaut)

Diplomații se concentrează pe empatie și cooperare, excelând în diplomație și consiliere. Persoanele care aparțin acestui grup de tipuri sunt cooperanți și creativi, jucând deseori roluri de mediatori la locul de muncă și în cercurile sociale. Aceste trăsături fac din Diplomați indivizi calzi, empatici și influenți, dar pot cauza probleme în momentul în care au nevoie să se bazeze exclusiv pe rațiune sau să ia decizii dificile.

Santinelele (Tipurile Realist și Organizator [ _S_J ], ambele variante Asertiv și Precaut)

Santinelele sunt cooperante și pragmatice, îmbrățișează și creează ordinea, siguranța și stabilitatea oriunde ar merge. Persoanele care aparțin unuia dintre aceste tipuri tind să fie muncitoare prin excelență, meticuloase și tradiționale, și excelează în domeniile logistică și administrativ, în special în cadrele care se bazează pe ierarhii și reguli clare. Aceste tipuri de personalitate își respectă întotdeauna planurile și nu se feresc de sarcini dificile – pot însă să fie rigizi și reținuți în a accepta puncte de vedere diferite de ale lor.

Exploratorii (Tipurile Realist și Căutător [ _S_P ], ambele variante Asertiv și Precaut)

Aceste tipuri sunt cele mai spontane dintre toate tipurile și dețin abilitatea de a se conecta cu mediile în care trăiesc într-un mod inaccesibil oricărui alt tip. Exploratorii sunt utilitariști și practici, strălucind în situații care necesită viteză de reacție și abilitatea de a lua decizii de unul singur. Sunt maeștrii ai instrumentelor și tehnicilor, folosindu-le în multe moduri diferite – de la mânuirea propriu-zisă a unor unelte până la persuadarea altor persoane. Deloc surprinzător este faptul că aceste tipuri de personalitate sunt de neînlocuit în timpul crizelor, în domeniul meșteșugurilor și în vânzări – trăsăturile lor însă îi pot împinge să demareze inițiative riscante sau să se concentreze doar pe plăceri senzoriale.

Strategii

Stratul Strategiilor evidențiază modalitățile preferate de noi pentru a face lucruri și a atinge scopuri. Există patru strategii:

IIndividualism Încrezător (Tipurile Introvertit și Asertiv [ I___-A ])

Individualiștii Încrezători preferă să facă lucruri de unii singuri, alegând să se bazeze pe abilitățile și instinctele lor, și evitând contactul cu alți oameni. Știu la ce se pricep și au încredere mare în ei. Aceste tipuri de personalitate cred cu tărie că responsabilitatea asumată și încrederea în sine sunt valori foarte importante. Individualiștii Încrezători nu iau în considerare părerile altor persoane și preferă să se bazeze pe ei înșiși.

Dominarea Maselor (Tipurile Extravertit și Asertiv [ E___-A ])

Dominatorii Maselor caută contactul social și tind să aibă abilități de comunicare excelente, simțindu-se în largul lor în cadrul evenimentelor sociale sau în situații în care au nevoie să se bazeze sau să conducă alte persoane. Aceste tipuri au încredere în abilitățile lor și nu ezită să își exprime opiniile. Jucarea unui rol activ în societate și cunoașterea tuturor butoanele pe care trebuie să apese în ceea ce privește convingerea altor persoane sunt aspecte foarte importante pentru Dominatorii Maselor; aceștia nu sunt însă foarte preocupați de ceea ce cred alte persoane despre ei.

Dezvoltare Constantă (Tipurile Introvertit și Precaut [ I___-T ])

Dezvoltatorii Constanți sunt persoane tăcute, individualiste. Aceștia tind să fie perfecționiști și motivați de succes, petrecând deseori mult timp și investind mult efort pentru a se asigura că rezultatele muncii lor sunt cele mai bune. După cum sugerează și numele lor, aceștia sunt indivizii concentrați pe realizări extraordinare, dedicați meserie lor – pe de altă parte însă, aceștia tind să își facă prea multe griji în ceea ce privește performanțele lor.

Angajament social (Tipurile Extravertit și Precaut [ E___-T ])

Ultima strategie este adoptată de tipuri sociale, energice și motivate de succes. Angajații Sociali tind să fie indivizi neliniștiți, perfecționiști, înclinați să experimenteze atât emoții pozitive, cât și negative. Curiozitatea lor și disponibilitatea de a munci din greu înseamnă că aceștia sunt de obicei orientați spre realizări extraordinare, în ciuda faptului că sunt persoane senzoriale. Tipurile care preferă această strategie tind, de asemenea, să acorde o importanță deosebită părerilor altor persoane; aceștia își apreciază statul social și sunt nerăbdători să reușească pe toate planurile.

Tabelul tipurilor

Acest tabel prezintă toate tipurile posibile împreună cu rolurile și strategiile lor:

Analiticii Individualism Încrezător INTJ-A, INTP-A
Dominarea Maselor ENTJ-A, ENTP-A
Dezvoltare Constantă INTJ-T, INTP-T
Angajament Social ENTJ-T, ENTP-T
Diplomații Individualism Încrezător INFJ-A, INFP-A
Dominarea Maselor ENFJ-A, ENFP-A
Dezvoltare Constantă INFJ-T, INFP-T
Angajament Social ENFJ-T, ENFP-T
Santinelele Individualism Încrezător ISTJ-A, ISFJ-A
Dominarea Maselor ESTJ-A, ESFJ-A
Dezvoltare Constantă ISTJ-T, ISFJ-T
Angajament Social ESTJ-T, ESFJ-T
Exploratorii Individualism Încrezător ISTP-A, ISFP-A
Dominarea Maselor ESTP-A, ESFP-A
Dezvoltare Constantă ISTP-T, ISFP-T
Angajament Social ESTP-T, ESFP-T